Mișcarea adventă a fost ridicată de Dumnezeu cu destinația precisă de a fi acel popor descris în Ezechiel 36:23: O ultimă demonstrație despre intenția și scopul lui Dumnezeu în vindecarea neamurilor.

Pionierii au apărut, și au format mișcarea, doar pentru simplul fapt că au acceptat cu modestie și respect raze noi de lumină cu privire la câteva versete — obscure până atunci — din vechii profeți.

Ei erau chemați să recupereze de sub molozul erorilor solia îngerului al treilea, aceea care arată calea în Sfânta Sfintelor. Trebuiau să răstoarne „izvodirile minții” unor călugări din evul întunecat care legaseră în lanțuri doctrinale pe Fiul Omului, Al doilea Adam, începătorul unei alte omeniri. Dar urmașii lor au eșuat la toate aceste capitole, și astfel mișcarea a devenit Biserica Laodicea, care crede că știe și are tot adevărul.

Dumnezeu și-a făcut datoria să avertizeze permanent că toate problemele noastre, ca popor, vin din lipsa înțelegerii că solia îngerului al treilea are o slavă crescândă, și că trebuie neapărat să ținem pasul cu ea.

„Este adevărat că avem adevărul, şi trebuie să ţinem cu tărie la poziţiile care nu pot fi zguduite; dar nu trebuie să privim cu suspiciune orice lumină nouă pe care o trimite Dumnezeu şi să spunem: „Nu cred că mai avem nevoie de altă lumină afară de vechile adevăruri pe care le avem.” Dacă luăm această poziţie, ni se aplică mărturia Martorului Credincios care spune: „Şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol.” Cei care se simt bogaţi şi nu au nevoie de nimic, se află într-o stare de orbire faţă de situaţia lor înaintea lui Dumnezeu, şi nu ştiu acest lucru” (RH 7 sept 1894).

„Studiul Bibliei merită cel mai serios efort mental şi cele mai sfinţite capacităţi. Când bisericii i se prezintă lumină nouă, este periculos să vă închideţi faţă de ea. Refuzul de a o asculta, deoarece aveţi prejudecăţi împotriva soliei sau solilor, nu vă va scuza în faţa lui Dumnezeu. Condamnând ce nu aţi auzit sau nu înţelegeţi nu vă va înălţa în ochii celor care sunt cinstiţi în investigarea adevărului. Iar a vorbi de rău pe cei pe care Dumnezeu i-a trimis cu solia adevărului, este prostie şi nebunie. Dacă tinerii noştri studiază spre a deveni slujitori în cauza Sa, ei trebuie să înveţe calea Domnului şi să trăiască prin fiecare cuvânt care iese din gura Sa. Ei nu trebuie să ajungă la concluzia că tot adevărul a fost descoperit, iar Cel Infinit nu mai are lumină pentru poporul Său. Dacă ei se baricadează în credinţa că a fost descoperit tot adevărul, sunt în pericolul de a lepăda perle preţioase ale adevărului, care se descoperă atunci când oamenii încep să sape în mina bogată a Cuvântul lui Dumnezeu” (TSS 60).

Exact acest proces se desfășoară în ultimele decenii în mijlocul acestui popor, o sistematică lepădare a mărgăritarelor de adevăr care așează mai proeminent natura, poziția și misiunea lui Hristos în faza finală a ispășirii pentru o generație în viață. Cei care sapă „în mina bogată a Cuvântului lui Dumnezeu” sunt prezentați ca fiind pericolul suprem pentru pacea, liniștea și prosperitatea bisericii.

Mustrarea Domnului pentru îngerul bisericii nu putea fi exprimată în termeni mai categorici:

„Când bisericii i se prezintă lumină nouă, este periculos să vă închideţi faţă de ea. Refuzul de a o asculta, deoarece aveţi prejudecăţi împotriva soliei sau solilor, nu vă va scuza în faţa lui Dumnezeu. Condamnând ce nu aţi auzit sau nu înţelegeţi nu vă va înălţa în ochii celor care sunt cinstiţi în investigarea adevărului. Iar a vorbi de rău pe cei pe care Dumnezeu i-a trimis cu solia adevărului, este prostie şi nebunie.”

Totdeauna lumina și adevărul au creat un popor, și fără excepție acel popor pierit din încăpățânarea de a crede că nu mai există lumină nouă în Cuvântul lui Dumnezeu. Istoria stă martor că acesta a fost drumul, de la urmașii lui Avraam până la Biserica Laodicea.